Motovun- Deliciu Italian

Zilele trecute dialogam cu o amica despre ineditul descoperirii unor locatii nestiute pana atunci. Frumusetea momentelor cand devenim acel Columb al propriilor noastre destinatii, de multe ori poate, fara sa ne propunem acest lucru. Mi s-a intamplat si mie de cateva ori sa traiesc experiente similare. Cateva au fost deja expuse, altele urmeaza…

Una dintre ele a fost atunci cand, venind dinspre Rijeka spre Rovinj am decis sa ne oprim la Motovun.
Aparuse din senin pe harta ( de fapt pe laptop), in mijlocul Istriei ca o solutie pentru a petrece o noapte in inima peninsulei.

Undeva aruncat pe un deal, un mic orasel medieval se profila la orizont.

Orasul este cunoscut pentru trufele ce cresc in padurea invecinata si pentru festival international de film. Rezidentii permanenti nu sunt mai multi de 500 si am gasit doar un hotel pe http://www.booking.com/index.html?aid=345842 ; se numeste Kastel si se afla chiar in incinta unei vechi fortarete, avand privilegiul de a fi amplasat pe platforma din varful versantului. Voi reveni cu detaliile despre acesta intr-un articol viitor. Ceea ce pot sa-mi amintesc, este faptul ca a fost oaza de liniste si relaxare mult dorita. Dupa o zi intreaga de „”plimbat”” cu trenulet, vapor si propriile picioare prin superbul si in acelasi timp imens Parc National Plitvice, a fost cea mai confortabila metoda de a recupera un pic energia consumata: o baie in piscina hotelului si un hidromasaj in jacuzzi.

Motovun

Incercand sa gasim un alt local pentru cina, deoarece la hotel aveam micul dejun a2a zi dimineata si am preferat sa mai schimbam, am pornit spre oras. Dupa ce am facut cativa pasi, nu este o metafora- vreo 20,am trecut printr-un fel de gang, si am ajuns in centru. Cel putin asa cred ca se dorea a fi. Intr-un perimetru de foarte putini mp am gasit 3-4 restaurante de unde ieseau miresme ametitoare ce aminteau de Italia. Un iz de usturoi calit in ulei de masline, busuioc proaspat si aroma inconfundabila a unei pizza scose dintr-un cuptor clasic pluteau in aerul rarefiat.
Ne-am indreptat pasii, inca vreo 4, spre bistroul cel mai „mirositor”. Localul era detinut de o familie de italieni, sau cel putin asa cred. Mi s-ar parea ciudat sa vorbeasca italiana intr-o tara straina doar din placere ….

Motovun

Dupa ce am vazut cateva portii de paste si pizza plimbandu-se prin fata noastra catre alte mese, am inteles si apreciat de la distanta masura talentului si experientei bucatarului. Asa am emis ipoteza, ca cel putin el era italian.Toti suntem indragostiti de mancare italiana, insa putini stiu sa o gateasca cu adevarat, chiar daca aparent e facil de executat o reteta.

Eu cred ca magia se intampla cand stii sa impletesti din faina si ou acele fire sublime, nu doar sa arunci niste „”Barilla”” in oala si sa astepti sa fiarba…

Probabil ca mai bine decat italienii, nu le poate gati altcineva retetele…nu e pe principiul unul a inventat roata si altii au dezvoltat forma, functiile si designul, valabil in cazul altor domenii. Cu mancarea mi se pare ca fiecare zona gastronomica isi detine cel mai bine propriul secret. Pana la urma nu mananci un bulz moldovenesc mai bine in Suedia si un „jarret de porc”” in nici un caz in China; sunt de acord si ca reteta sau rezultatul final este influentat de interpretarea persoanala a bucatarului care isi lasa amprenta asupra ei. Cred ca cei ce inteleg cu adevarat o reteta sunt cei care folosesc ingredientele corecte in succesiunea optima. Pentru ca mascarpone nu inseamna smantana, mozarrella nu e provolone, sau prosciuto crudo- sunca de Praga; pentru ca fondue nu va exista prin contopirea unui cheddar cu gouda, ci doar prin unirea fierbinte a unui emmental cu gruyere…etc. Am intalnit in multe localuri si bistrouri retete celebre, devenite mediocre, pentru ca au fost folosite alte ingrediente care ”semanau” cu originalele si de aici realizezi veridicitatea anuntului de la intrare: Chef italian, francez…etc.

Pe scurt, nimerisem acolo unde trebuia. In locul unde se face cea mai buna pizza din lume. Aluatul subtire si usor crocant abia scos din cuptor striga dupa noi, iar noi auzeam sfaraitul zgomotos al unei mozzarella gingase ce se ondula si intindea pe toata suprafata acelui disc; rucola si rosii proaspete dansau intr-un passo doble imaginar si imaginat de foamea noastra; ingrediente ce pentru unii ar parea prea putine, erau suficiente pentru ca acest deliciu italian numit pizza sa preia control asupra noastra. Am mancat cred ca vreo 2 portii si jumatate, pana cand am decis ca m-am saturat. La final pentru a completa o cina savuroasa, am baut o bere pe masura:- Union.
M-am intors spre hotel cu un zambet schitat pe fata obosita. A fost o seara memorabila in Croatia, savurand o pizza italiana alaturi de o bere slovena.

Motovun

A doua zi dimineata, dupa un mic dejun copios am admirat de la inaltime privelistea oferita de acest loc inedit numit Motovun.

Motovun

Nu am prins rasaritul, insa am avut o imagine cel putin la fel de frumoasa: cea a cetii matinale ce se ridica deasupra caselor si dealurilor impadurite.

Motovun

Acoperisuri cu tigla rosie, o ”campanella” in departare si cativa chiparosi, te faceau sa plonjezi in visul unei zile petrecute in Toscana.

Motovun

Candva cetate, acum hotel, Kastel-ul era inconjurat de ziduri inalte ce fereau oaspetii sai de privirile indiscrete ale localnicilor.

Motovun
Motovun
Stradute inguste si pietruite, cladiri cu fatade scorojite de timp, in a caror vopsea s-au intimparit file de istorie a zonei; rufe multicolore suspendate intre ferestre; un cap ivit de dupa o poarta ce priveste curios trecatorii; toate acestea intr-un tablou pictat in amintirea acelei veri…..
Motovun
Eram in Croatia, insa arhitectura, peisajul, mancarea si atmosfera creata, spuneau altceva. Pana acum credeam ca cea mai buna pizza o gasesti in Italia. Pentru mine cea mai buna pizza din Italia, a fost la Motovun.

5 gânduri despre &8222;Motovun- Deliciu Italian&8221;

  1. Foarte frumoasa prezentarea ca de obicei🙂.Poze nu mai spun, banuiesc ai o camera mai performanta si poate editezi si un pic pozele, asa e?In orice caz, mi-a placut mult referirea pe care ai facut-o la mancare (EVIDENT) si la faptul ca unde mergem in lume, e bine sa mancam ceea ce acolo se face/produce. Insa cand te afli in Croatia gasesti multe locuri unde se mananca si italian, sunt multi care au dezvoltat mici activitati acolo, hoteluri, restaurante etc. Si pastreaza traditia produselor si a retetelor originale, cel putin in marea majoritate a locurilor. Repet: imi place cum prezinti locurile pe unde te plimbi, te-ai gandit vreodata sa publici un jurnal/ghid de calatorie? eu sunt convinsa ca va avea succes! O seara buna iti urez

  2. multumesc:)..eram convins ca vei lasa un comentariu (si) la acest articol..pai da!!nu vezi??jurnalul de calatorii e inceput deja si se scrie pe masura ce apar noi articole;).camera e una modesta…nu de tip dslr..incerc sa fac cat mai multe cadre sa fiu sigur ca iese macar una buna:D.si da le mai ajustez un pic luminozitatea, desi nu am pretentia unui fotograf experimentat.o seara excelentap.s:am vazut ''dialogurile'' de pe blogul tau.cam stufoase pentru a fi comentate:)succes!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s